Geolog: 2010

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Blenda

Blenda (Sphalerit, denumirea veche Zinkblende): este un mineral raspandit, din clasa sulfurilor, formula chimica ZnS cu un raport metal/sulf de 1:1. Acest mineral reprezinta cea mai des intalnita forma de zacamant a minereului de Zinc. In forma pura (fara sau cu continut redus de fier) acesta formeaza cristale, in principal rosii (Blenda Rosie), dar pe masura ce continutul de fier creste, apar cristale inchise la culoare, opace. Mineralul poate fi usor confundat cu magnetitul, rutilul, care au la fel o duritate mica (3,5 - 4) din care cauza varietatile frumos colorate (brun pana la verde) nu se folosesc ca pietre pretioase (Marmatite).

Varietati

Blenda este varianta obtinuta la temperaturi joase a sulfurii de zinc iar la temperaturi inalte se formeaza varianta wurtzit (vurtit) sau β-ZnS.

Varietatile blendei dupa culoare sunt:

- Cleiophan, verde, galben sau portocaliu
- Marmatit, negru
- Honigblende, galben clar
- Rubinblende, brun pana la rosu
- Varietatea alba este foarte rara.

Raspandire

Blenda este frecvent intalnita in roci magmatice (pegmatite) sau hidrotermale si este des asociata cu galena si alte minerale sulfurice, sau magnetit si Pyrrhotin ca minereu in calcare.
Printre locurile unde a fost gasit mineralul putem aminti: Madan in Bulgaria, Aomori in Japonia, Dzhezkazgan in Kazahstan, Cananea in Mexic, Dalnegorsk in Rusia, Trepča in Serbia, Banská Štiavnica in Slovacia, Santander in Spania, Franklin/New Jersey, Big Four Mine/Colorado, Galena/Illinois si Joplin/Missouri in USA. In Romania, blenda se gaseste in mina Herja.

Poze realizate cu ocazia expozitiei "Flori de mina din Maramures"

Baritina

Baritina: reprezinta un mineral din clasa sulfatilor anhidri cu formula chimica BaSO₄. Culoarea poate varia de la alb, cenușiu, roșiatic, glbuie, brun până la negru aceste variatii arata gradul de impuritate a cristalului. Chimic este un sulfat de bariu, o sare a acidului sufuric cu bariul, care explică densitatea mare de 4,5 g/cm³, de unde și denumirea greacă (barys = greu). Duritatea este de 3-3,5 pe scara Mohs. Mineral de ganga al filoanelor hidrotermale de temperaturi scazute.

In mod normal se gaseste ca si mineral de legatura in depozite metalice de origine epitermala sau mezotermala. Deasemenea este intalnit si sub forma de lentile (creasta de cocos) sau depozite de inlocuire in rocile sedimentare, ambele forme de origine hipogena si supergena. Rezulta din alterarea calcarelor bogate in bariu. Apare si ca accesoriu in rocile vulcanice.

Se gaseste sub forma tabulara groasa sau subtire, in mod normal, cristalele sunt grupate crescand aproxiativ paralel. Se mai poate intalni si sub forma lamelara, sau ca mase albe. In tara noastra este intalnita in minele din Baia Sprie si Cavnic.